Surprize Românești(9): Gargoyle addiction – Livia Olteano


GargoyleCoverGenul Fantasy a avut mereu în prim plan vampirii și vârcolacii. Aceste două tipuri de personaje au beneficiat de o popularitate foarte mare și au cucerit mințile a miliarde de cititori în întreaga lume.

De curând v-am spus că în atenția cititorilor, dar și în biblioteca mea au câștigat teren faimoasele serii cu îngeri. În cazul de față, am lăsat în urmă toate genurile de personaje întâlnite de mine până acum și, odată cu „Gargoyle addiction” am îmbrățișat altele noi. Am întâlnit o noutate atât în desfășurarea acțiunii cât și în relația dintre personaje.

Îmi raportez părerile strict la mine și la comparațiile cu ce am citit eu până acum deoarece voi poate ați mai întâlnit ceva asemănător sau acest gen de personaje.

Într-una din discuțiile noastre precendente am spus că, eu consider că în acest gen literar autorul are libertatea de a crea o lume nouă, o lume proprie, să dea curs acțiunii după cum dorește.

„Gargoyle addiction” prezintă povestea lui Karla, o cititoare înfocată, pasionată de ficțiune și fantasy. Și pentru că, cu siguranță vă regăsiți ușor în acest personaj, voi pasionații de literatură, vă întreb cum ați reacționa dacă v-ați trezi peste noapte cu un străin înfricoșător dar totodată atrăgător în cameră și v-ar spune că este personajul principal al seriei preferate și că voi l-ați invocat în lumea voastră.

Ați crede?

Sau v-ați gândi că este un psihopat, poate un hoț sau un violator care își bate joc de voi înainte să vă facă rău?

Răspunsul Karlei:

“I couldn’t remember what I was supposed to do if I found an intruder in my bedroom. Pee on myself?”

“Summoning? Was I on Candid Supernatural Camera?”

Karla este un personaj puternic conturat. Nu vrea să gândească altcineva pentru ea, își ia propriile decizii, nu are foarte mulți prieteni, dar cei pe care îi are îi sunt prieteni buni, nu prea mai are mulți membrii ai familiei pe lângă ea, iar un accident din copilărie o face să nu se gândească la întemeierea unei familii, la o relație serioasă sau la a se îndrăgosti.

Misteriosul personaj se numește Kann, este un gargui și provine dintr-o lume în care conceptul de dragoste nu există. Astfel de sentimente nu sunt cunoscute. Pentru ei, relația în cuplu înseamnă împerechere, dominație, legătură de sânge sau de spirit.
În lumea lui predomină forța brută, pericolul chiar și între membrii familiei, această familie fiind constituită după un anumit tipar, fiind condusă de Dar Primus, cel mai în vârstă bărbat și cel mai puternic, și de Seera Prima, o femeie lider care are puteri magice și spirituale.
Îmi place lumea în care trăiește Kann, nu prin ceea ce este și ce se întâmplă acolo, ci ca lume fictivă creată de Livia Olteano. Este foarte bine detaliată, multe piese așezate meticulos acolo unde trebuie. A creat o istorie pentru această lume dar și pentru fiecare personaj care o alcătuiește. A reușit într-un mod unic să dea viață tuturor.

Despre relația celor doi protagoniști, nu pot decât să spun că este complicată. Niciunul nu poate conviețui în lumea celuilalt.

OBSERVAȚIE !!! Recomand cartea doar persoanelor peste 18 ani. Dacă o să ajungeți să o citiți o să aveți parte de câteva scene erotice extreme de detaliate.

Trecând peste descoperirea unor noi locuri, a unor noi obiceiuri sau a unui nou stil de viață, această carte este despre depășirea unor situații, despre sentimente de dragoste ce necesită a fi descoperite , despre decizii importante și încredere în sine.
Despre copertă vreau să spun că eu o ador. Te inspiră să citești cartea de la prima vedere. Am văzut că scrie „Cover Design: Livia Olteano”. Nu pot să spun decât felicitări, chiar este superbă.

Genul Fantasy este un gen literar de care nu mă voi sătura vreodată, cel puțin așa cred, cu speranța că va există mereu o inspirație unică în fiecare autor, astfel încât să ne bucure mereu cu ceva nou. Cu atât mai mult, mă bucur să văd că mai mulți autori români îl abordează.

„Gargoyle addiction” este o carte captivanta la care o să aștept cu drag continuarea.

Interviu cu Livia Olteano

Alexandra: Vreau sa incep prin a te ruga sa ne spui cateva lucruri despre tine.

Livia Olteano: Ma numesc Livia si ma bucur sa invadez Carti Nemuritoare 😀

Alexandra: Cum a inceput pasiunea ta pentru literatura si cum ai ajuns sa scri ?

Livia Olteano: Nu stiu daca am clar in minte un moment anume, dar pot spune ca am considerat mereu persoanele care scriu fictiune (de orice fel) magicieni. Cred ca iubesc cel mai mult acea magie a calatoriei in timp si spatiu pe care o gasesti numai intr-o carte buna.
Momentul in care am indraznit sa sper ca as putea scrie si eu a fost undeva prin 2011. Un fel de criza de varsta, poate, venea finalul masterului si brusc nu mai eram ‘invatacel’, si atunci ce eram? Ce urma sa fiu? Nu mi-am pus problema sa incerc sa scriu la modul serios pana atunci, nici nu mi-a trecut prin minte ca ar fi o posibilitate. In 2011 m-am provocat ca pana la finalul anului 2012 sa termin un roman, sa incerc sa scriu la modul serios. Daca nu mergea, nu mergea – macar as fi incercat. Am incercat, am reusit, si apoi m-am provocat sa public ceva pana la finalul lui 2013 – si din nou am reusit. Mai am mult de lucru si atat de multe povesti de spus, dar pentru moment macar pot face asta, si ma bucur enorm. 🙂

Alexandra: Ce anume te inspiră?

Livia Olteano: Poate o sa sune ciudat, dar nu e niciodata ceva anume, un singur ‘ceva’. Ma influenteaza intregul mediu, tot ce vad, aud, gandesc, discut. Cand scriu, toate aceste elemente ce plutesc cumva printre gandurile mele se impletesc si dau glas personajelor. Imi descopar personajele scriind, si aflu povestea urmandu-mi personajele.

Alexandra: Ai vreun autor preferat? Care este acesta?

Livia Olteano: Nu pot alege, recunosc cu rusine. Imi plac gramezi de autori, sau mai bine zis gramezi de carti. Am bizarul obicei de a admira ideile, nu persoanele care le emit.
De cateva luni, de exemplu, iubesc maxim The Fault in Our Stars. Nu as spune ca John Green e autorul meu preferat, dar anul acesta (pana acum, cel putin, lol) cartea mea preferata e The Fault in Our Stars. Da, am ajuns sa o citesc abia anul acesta…so many books, so little time.

Alexandra: Ai vreun personaj preferat din cărțile tale? Dacă da, ce anume îți place la el?

Livia Olteano: Dintre personajele mele nu pot spune ca imi place unul mai mult decat altul, imi plac toate, le iubesc pe toate.

Alexandra: Care a fost cel mai dificil personaj de creat și de ce?

Livia Olteano: Nu stiu daca as spune ca eu creez personajele. Imi apar cumva in minte ca persoane, le cunosc usor usor si le urmaresc spunandu-si povestea. Cand imi apar in minte sunt gata facute cumva, au nume, preferinte, motivatii. Daca incerc sa schimb ceva, pierd elanul scrisului, parca mi se refuza sa spun povestea. Personajele mele sunt extrem de incapatanate (ca si mine, ar spune una lume, lol.)

Alexandra: De ce ai ales ca și personaje fictive garguii?

Livia Olteano: Am o pasiune veche pentru gotic, pentru categoria estetica a macabrului chiar. Iubesc arhitectura gotica, povestile gotice, toate acele coltisoare in care e mai multa umbra decat lumina dar fara sa fie intuneric de tot. Garguii sunt undeva acolo, in acel coltisor. Nu ma intelegeti gresit, tot acolo sunt si vampirii, varcolacii si alte lighioane (lol), dar despre gargui nu am citit prea multe povesti. Si imi plac mult, drept urmare am simtit nevoia sa scriu despre ei.
A fost o decizie riscanta tocmai pentru ca nu prea sunt folositi si deci nu am avut acel avantaj al lumilor deja create si creaturilor deja iubite pe care il ai daca spui povesti despre vampiri, varcolaci, etc. Cu atat mai riscant pentru ca am folosit o varianta personala de gargui ce nu au si nu vor avea vreodata acel blestem al pietrei.
Dar pentru mine asta e parte din placere, am ocazia sa explorez o lume pe care o creez eu, si am libertate totala sa introduc notiuni si concepte fantastice personale. Sigur, veti spune, libertatea asta exista in orice tip de fictiune fantastica, asta e si ideea. Si da, si nu, as spune eu, pentru ca daca un cititor iubeste o varianta a vampirilor si tu ii povestesti despre alta, poate despre o varianta care ii displace chiar, trebuie sa compensezi, sa te revansezi cumva pentru acel sentiment al sau de neplacere.

Alexandra: Dintre personajele cărții, există unul care să aibă corespondent în viața reală?

Livia Olteano: Incep sa cred ca exista un fel de corespondenta, total neintentionata, sau macar niste asemanari intre scriitoarea seriei Risen Chronicles, Ela Deville, si augusta mea persoana. Ma numesc si Elena, sunt bruneta, cand scriam Gargoyle Addiction aveam oarecum varsta pe care o are ea, imi vad personajele ca pe fiinte reale si cumva mi se releva lumile lor in loc sa le planuiesc eu. Sper sa nu ma trezesc cu vreun Kann pe la usa prea curand, iar considerand cartea a doua din serie, la care lucrez acum, well… m-ar astepta momente foarte interesante, hai sa spunem asa. 😀

Alexandra: Ce pregătești pe viitor? Care este următorul tău proiect?

Livia Olteano: Lucrez de zor la cartea a doua din seriea Otherworlds Summons, se numeste Dragon Craving si ‘perechea principala’ e Ela/Obitus. Sper sa o lansez undeva pe la sfarsitul lui Noiembrie, prima saptamana din Decembrie cel tarziu. Au fost cititori care m-au intrebat daca povestea Karla/Kann va continua in cartea a doua. Fiecare carte din serie va avea o alta pereche principala, dar personajele implicate in cartile anterioare nu dispar in neant. Desi fac tot posibilul pentru ca fiecare carte sa aiba sens si de una singura, va exista o poveste a seriei asupra careia cititorii vor avea o viziune de ansamblu citind toate cartile si in ordine. Cealalta intrebare care mi se pune mai des este daca toata seria va fi despre gargui, mai ales tinand cont de faptul ca a doua carte este despre Obitus care e dragon. Cel mai bun raspuns la aceasta intrebare este acela ca a treia carte, inca fara titlu, va avea ca pereche principala tot un gargui si asistenta Elei Deville, Janice. Mai departe de atat nu pot spune pentru ca nu am definitivat planurile malefice, lol.
Lucrez si la alte proiecte, pentru ca in mintea mea e mereu o furtuna de creatie cu tornade ce ataca mai multe zone in acelasi timp, lol. Acum am cam 5 WIPuri, de exemplu, inafara de Dragon Craving. Intens, da, hehe.

Alexandra: Este ceva ce ai vrea să transmiți cititorilor tai?

Livia Olteano: Le multumesc mult pentru sustinere si interes, si le sunt profund recunoscatoare pentru entuziasmul cu care au primit povestile mele. Poate suna pompos, dar scriu pentru fiecare dintre ei, de dragul fiecarui cititor indiferent de ce opinie are despre povestile mele.

Mai multe detalii despre Livia Olteano și cărțile ei găsiți pe Site-ul personal și pe Goodreads.

Cartea „Gargoyle addiction” se poate procura de pe Amazon | All Romance Ebooks |  OmniLit | Smashwords

Anunțuri

31 de răspunsuri la „Surprize Românești(9): Gargoyle addiction – Livia Olteano

  1. Frumoasa recenzia, nici eu nu am mai intalnit ceva asemanator! Vreau neaparat sa citesc cartea:))

  2. Daca m-as trezi cu personajul meu favorit in camera , iar el mi-ar spune ca l-am invocat …cred ca as judeca de trei ori inainte sa iau o decizie proasta si sa invoc vreo minune . Chestia este ca nu as crede daca nu ar veni cu ceva plauzibil ..as tipa, as urla , as crede ca am de-a face cu un psihopat, as inchide ochii , as numara pana la 3 iar daca individul ar fi acolo as considera ca am nevoie la modul serios de niste calmante sau de un pat la un institut pentru oamenii defavorizati din punct de vedere mental. Sau as incerca sa ma bucur de moment , adica ce naiba oportunitati sunt multe nU?

    • Pai nu pot sa iti spun decat ca protagonista se bucura din plin de moment.
      Pe mine m-a cucerit lumea lui. Istoria lor, faptul ca sunt fiinte descendente din dragoni, preferintele lor petru sange, carne cruda, batalii sangeroase. Sunt teritoriali, dominanti, si infricosatori.
      Gata cu triunghiurile amoroasa. Nu scrie niciunde ca sunt fiinte care nu pot convietui impreuna. Nu se intoarce universul sau ordinea naturii impotriva lor.
      Aici e vorba de acceptare in primul rand. Pot sa accept lumea ta sau poti sa accepti lumea mea.
      Sunt doua persoane diferite, doua fiinte diferite. Le trebuie o cale de mijloc. Si doar o gandire in perspectiva le poate aduce acea cale.

      • de ce mai intorci cutitul in rana , vorbim despre dragoni aici, mi se pare corect sa incerce sa se accepte , dar mai inainte ar trebui sa se cunoasca mai bine unul pe celalalt , ma gandesc ;)) Imi plac dragonii cred ca asta mi se trage de la eragon nu stiu inca sigur

  3. Asteptam de cand ne-ai spus prima data despre carte o recenzie. Am citit si recenziile de pe Goodreads dar eram curioasa sa citesc si parerea ta.
    Ma bucur sa aud ca este despre ceva nou. Am citit atat de multe carti in ultimul timp de la Leda ca deja nu imi mai plac deloc. Mi se par ca toate merg pe aceiasi linie si deja ma pictisesc.
    Suna bine genul de personaje gargui. Si daca spui ca lumea lor este atat de fascinanta dar dura, chiar as vrea sa o descopar.
    Karla, de asemenea, un personaj fascinant. Sunt curioasa sa vad cum manevreaza situatia.

    • Pe mine m-a surprins felul cum s-au desfarusat toate.
      Am ajuns sa ma intreb pana la ultimele pagini, „oare cum o sa procedeze ei, oare cum o sa se termine povestea intre ei”.
      A fost foarte frumos finalul.

  4. Am mai auzit de carte,dar nu stiam ca e scrisa de o autoare romanca 😀
    E o carte care merita toti banii 😉 si mi-ar placea sa se gaseasca si tiparita.

  5. Foarte bine suna descrierea cartii! Auzisem despre romanul acesta, dar zau ca nu aveam idee ca e scrisa de o autoare romanca 🙂 Il pun pe lista 😀

  6. Nu pot sa spun decat wooow! Si … VREAU SI EU CARTEA ASTA! …
    Cu foarte multa placere am citit interviul cu Livia, deja imi place tare mult de ea, chiar daca inca nu am ajuns sa citesc inca nimic scris de ea! E minunat cum a spus ca ii apar in minte personajele, gata fiintate, cu preferinte si motivatii, e ca si cum i se arata o intreaga lume despre care sa povesteasca, sa o cunoastem si noi… asta e MAGIE! Din toata inima imi doresc sa scrie si in romaneste, sa o cunoasca intreaga tara (tot raul si ramul!) ca e de-a noastra si ne aduce magia sub nas!
    Am mai citit o singura carte cu un gargui, care a invatat sa iubeasca pana la urma… era ceva cu o piatra a lui Solomon, dar acest gargui era de piatra… sunt nerabdatoare sa-ti cunosc garguii Livia!

    • Pentru mine a fost o placere sa o intalnesc pe Livia Olteano.
      Despre interviu, ce sa va spun? Azi dimineata cand am primit raspunsurile ei si le-am citit am fost tot un zambet. Este o persoana naturala si iti este foarte usor sa vorbesti cu ea.
      Mi-as dori foarte mult sa ajunga o autoare cunoscuta in Romania, si de ce nu si in strainatate.
      Mi-a luat ceva timp sa ma adaptez stilului ei, si cand spun asta ma reer la scenele erotice. Nu este un minus al cartii, doar ca ce am citit eu pana acum a fost mult mai rezervat in materie de relatii sexuale. Aici totul se petrece fara perdea.

  7. Cartea pare foarte inetresanta, nu cred ca am mai citit ceva cu un subiect asemanator pana acum, mai ales scris de o autoare din Romania. Mi-a placut la nebunie citatul cu” should I pee on myself?” :)), arata ca in carte exista si foarte muolte momente comice, acum intrebarea vine: cate carti poate cara Mos Craciun in sacul lui?:))

Lasa un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s