Recenzie: Numele vântului – Patrick Rothfuss


Numele vântului – Patrick Rothfuss

“Își spunea Kote. Își alesese cu mare grijă numele, când venise în locul ăsta. Își luase un nume nou din toate pricinile obișnuite și pentru câteva mai puțin obișnuite, dintre care una era că numele aveau mare însemnătate pentru el.”

“Primul meu învățător mi-a spus E`lir pentru că eram isteț și îmi cunoșteam propria istețime. Prima mea ibovnică mi-a spus Dulator pentru că îi plăcea cum sună.  Mi s-a mai spus Shadicar, Degete – Dibace și Șase Coarde. Mi s-a spus Kvothe Ne-Nsângeratul, Kvothe Arcanistul si Kvothe Ucigașul-de-Regi. Mi-am câștigat toate aceste nume. Am plătit pentru fiecare în parte.”

„Dar am crescut fiind doar Kvothe. Tata mi-a spus odată că înseamnă “a ști”.”

Viața, aparent liniștită, a lui Kote, hangiu la  Piatra de Hotar, un local liniștit, unde nu se adună mai mult decât cinci sau șase oameni, este pe cale să se schimbe odată cu apariția Cronicarului, un învățat, hotărât să scoată la lumină trecutul acestuia. Kote nu este omul care pretinde ca este.

Kote este Kvothe, fiul extrem de talentat la magie al unor actori ambulanți. Dorind să descopere adevărul cu privire la accident ( Într-o seară nefastă el găsește tabăra părinților săi distrusă, mama și tatăl sau fiind uciși pentru că ei „€œcântaseră un cântecel care nu trebuia cântat”.), Kvothe își deapănă povestea Cronicarului, de la copilăria petrecută alături de o trupă de artiști ambulanți și anii petrecuți ca orfan pe străzile unui oraș cu primejdii la tot pasul, până la anii ca învățăcel la Universitate, un loc unde magia se împletește cu știința.

Dincolo de povestea fantastică a romanului, descoperim povestea unui tânăr care a trecut prin multe greutăți, un om de știință pasionat, un muzician ale cărui cântece storc lacrimi ascultătorilor și a unui iubit stânjenit și sfios.

Despre Kvothe vă pot spune că avea un păr roșu aprins, asemenea focului. Ochii lui erau întunecați și reci, dar nu reușeau să ascundă acel om plăcut, zâmbăreț, sigur pe el, gata oricând să dea o mână de ajutor celui aflat la nevoie.

Încă din primele pagini, mi-am putut da seama că este ceva legat de acest personaj, de faptul că ascunde ceva. Am avut acea senzație că știe mai multe decât lasă să se vadă și, am avut dreptate.

Nici celelalte personaje nu sunt mai prejos. Chiar dacă la un moment dat, povestea este narată din perspectiva tragică, pot spune, a lui Kvothe, a€“ copilul rămas orfan, asupra cărui umeri apasă o greutate imensă, avem și un narator omniscient care urmărește evoluția celorlalte personaje. Unul dintre personajele îndrăgite de mine este Moș Cob, care ocupă rolul povestitorului și dătătorului de povețe la hanul Piatră de Hotar.

Nu mă pot gândi la o emoție pe care această carte să nu mi-o fi transmis. Am râs și am plâns alături de personaje, le-am ascultat poveștile și am fost martor la evoluția lor. Mai mult decât atât, cartea a reușit să mă introducă în universul ei.

Drumul pe care pornește Kvothe este unul încărcat cu aventuri, întâmplări fantastice și primejdii, care o vă țină cu sufletul la gură, pe care vă invit să îl parcurgeți și voi alături de acesta.

Ce pot să spun despre final? Cred că autorul nu putea să încheie într-un mod mai potrivit cartea. Finalul poveștii lui Kvothe constituie un bun punct de plecare pentru cel de-al doilea volum, iar scena dintre Blast, ucenicul lui Kvothe, și Cronicarul a crescut suspansul. Nu știu la ce să mă aștept în al doilea volum pentru că Kvothe nu este deloc un personaj previzibil; este chiar greu să îți dai seama ce vrea el să facă în continuare.

Patrick Rothfuss, autorul cărții, s-a născut în 1973 in Wisconsin și predă limba engleză la Stevens Point College. El însuși a studiat nenumărate materii și, în cele din urma, s-a decis să-și ia diploma universitară în anglistică. Cu Numele Vântului, Patrick Rothfuss ne prezintă prima parte a trilogiei sale, „Cronica Ucigașului-de-Regi”, care a entuziasmat în SUA critici și cititori de fantasy deopotrivă și s-a instalat încă de la început în topul New York Times.

„Marcând debutul său literar, Numele Vântului este mai mult decât un roman fantasy: un bildungsroman, o satiră academică și o poveste de dragoste, cartea va captiva imaginaţia cititorilor de toate vârstele.”

Țin să mulțumesc Editurii Rao pentru această carte, care mi-a plăcut deosebit de mult. O recomand cu încredere. Numele vântului de Patrick Rothfuss se poate achiziționa de la:

sigla_libris elefant sigla_nou
Anunțuri

15 răspunsuri la „Recenzie: Numele vântului – Patrick Rothfuss

  1. Pingback: Top – pilot | Totul despre timp·

  2. Sunt curioasa atat in legatura cu cartea ca un tot, dar si in legatura cu povestile personajelor. Ideea cartii este interesanta si ma intreb cum se deruleaza povestea, cu ce intamplari ma va surprinde, la ce aventuri ale lui Kvothe voi asista si unde ma va purta cartea. Nu am mai dat peste o carte cu aceasta idee si sunt curioasa de fiecare data cand vine vorba de ceva nou sau mai putin utilizat. Sper ca o sa ajung sa o citesc in curand.

  3. Desi are o actiune captivanta si are cateva recomandari exceptionale si o recenzie aici pe masura , eu prefer sa-i spun pas din doua motive timpul nu imi permite bucuria de-a citii sau de-a blogui mereu..si doi parca sunt satula de carti fantastice caut altceva, cel putin pentru moment.

    • Sper ca deseara la 11 cand ajung de la lucru sa termin si recenzia la Tronul de clestar. Este tot de la Rao cartea. Mie mi-a placut foarte mult. M-a facut sa imi reconsider pasiunea fata de putine genuri care erau pe placul meu. Si sper sa o postez maine, daca nu poimaine. Am citit-o de ceva vreme, dar cum am umblat cu serviciul, si acum cum sunt in training nu apuc sa termin recenzia.
      Dar iti spun, chiar este foarte frumoasa cartea.

  4. Pingback: Teama înțeleptului în curând la Editura Rao | Cărți nemuritoare·

  5. Rothfuss da viata unor caractere excelente. Am apreciat în mod deosebit ceea ce a făcut cu eroul său. Circumstanțele sunt familiarie, Kvothe este un copil deștept ai cărui părinți sunt uciși de ceva rău și nimănui nu îi pasă de el. Reușește să intre la școala de magie și are probleme atât cu studenți și profesori. Își face doi prieteni apropiați și un dușman bogat dintr-o familie puternică. E obsedat de a afla despre oamenii răi care i-au ucis părinții.
    Mi-a placut mult de el și am adorat cartea.
    De abia astept sa citesc si volumul 2.

  6. Am vazut si eu cartea. Pe Goodreads am vazut ca are niste recomandari foarte bune, dar nu m-am gandit sa mi-o iau. Imi place recenzia ta. O sa ma gandesca la ea poate de Black friday.

  7. Și eu sunt foarte fericită să vă spun că Numele Vântului nu a ratat – Am fost complet captivat. Ritmul a fost rapid și nu decalat. Terenul a fost bine conturat și am avut paret de suficientă cantitate de mister – Am înțeles întotdeauna ce se întâmplă, dar Rothfuss a adăugat în mod regulat noi elemente, întorsături de situație pentru a face cititorul sa se întrebe mereu ce va urma. De fapt, până la sfârșitul cărții, există mai multe întrebări fără răspuns decât cele la care primești un răspuns. Stilul de scriere a fost neted și plăcut, cu suficient spirit și umor, dar nu pretențios.

Lasa un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s