Recenzie: Nobody’s child – Lisa PECAI


Lisa PecaiO poveste despre prietenie, despre iubire, despre feminitate și feminism, despre condiția artistului în lume, despre bărbați și despre femei, despre rătăcirile secolului XX și despre puterea de a te ridica și a o lua de la capăt.

Bine scrisă, cu atenție deosebită în redarea detaliilor și în descrierea atmosferei,Nobody’s child’ este povestea Lisei, un copil “nedorit”, care se confruntă cu greutățile vieții încă de la o vârstă foarte fragedă.

Rememorarea copilăriei, în care își fac loc atâtea traume și atâta cruzime, precum și alte detalii legate de viața din Romania, în general, constituie realitatea, o realitate ”dură”; însă pe tot parcursul cărții am avut impresia că Lisa plutește oarecum în afara evenimentelor ca un martor care încearcă să înțeleagă ce s-a întâmplat.

Cred că cel mai important aspect al romanului este, de fapt, chiar mesajul pe care-l transmite, anume: indiferent de greutățile de care ne lovim, să găsim puterea să ne ridicăm și să mergem mai departe cu capul sus.

Alte teme abordate de autoare sunt lupta pentru individualitate, pentru nevoia de a fi altfel, nevoia de afirmare, nevoia de a ști că ești cineva.

Povestea trece de la un moment la altul, de la copilărie până la maturitate, marcând scenele importante din viata Lisei.

Fiind un copil nedorit, Lisa a simțit tăișurile ascuțite ale nepăsării pe pielea ei firavă de copil. Acestea au lăsat răni adânci pe care viața le bandajează în timp, dar cicatricele rămân. Ea a îndurat multe suferințe, dar acestea nu au distrus-o ci au făcut-o mai puternică. La vârsta de zece ani, mama sa a alungat-o pur și simplu de acasă. În scurt timp Lisa ajunge în America, unde învață să se ridice prin propriile forțe și învață ce înseamnă dragostea.

‘Nobody’s child’ este o poveste emoționantă, o poveste adevărată de viață și despre viața, o lecție pe care autoarea a învățat-o pe pielea ei și pe care a decis să o transmită mai departe.

Apreciez autoarea pentru decizia ei de a scrie acestă carte. De când am citit-o, m-am întrebat oare, dacă este ușor să scri despre viața ta. Sunt lucruri care s-au întâmplat, lucruri pe care ști să le povestești, în concluzie, cuvintele ar trebui să curgă și paginile să se complecteze ușor. Dar, m-am gândit și, cred că nu este ușor. Să scri ceva fictiv, în cazul unei drame, îi poți atribui unui personaj suferința pe care el nu a trăit-o, îl poți vindeca sau nu, îl poți modela după bunul plac. În cazul de față, cred ca este mai greu să scri ceva realist, și mai ales când provine din viața ta. Fiecare pagină scrisă te încărca cu emoția amintirilor, unele frumoase, altele mai puțin frumoase. Mă gândesc la faptul că, pe Lisa PeCai au încercat-o sentimente grele atunci când a dat frâu liber poveștii ei, de aceea o apreciez ca om dar și ca autoare.

‘Nobody’s Child’ este o carte grea, și nu ma refer la modul de lecturare, pentru că ea se citește ușor și repede, ci din punctul de vedere al emoțiilor care te încearcă atunci când o citești. Aceasta transmite mesaje importante despre viață și o recomand tuturor celor care vor să citească ceva serios.

‘Nobody’s child’ de Lisa PECAI a fost publicată la Millennial Mind Publishing – America

O poți urmări pe Lisa PECAI pe :

Facebook | Twitter | Nobody’s child | Nobody’s child – Blog

English

A story about friendship, about love, about femininity and feminism, about the condition of the artist in the world, about mens and women, about the madness of the 20th century and about the power to pick up and start over again.

Well written, with special attention to detail and to description of the environment, Nobody’s child is Lisa’s story, a child „undesirable”, who meets with the hardships of life from a very early age.

Remembering childhood, when they force one’s way so many traumas and so much cruelty, as well as other details related to the life in Romania, in general, represented the reality, a reality „hard”; but throughout the book I had the impression that Lisa floats rather of outside to the evenemetns like a witness who try to understend what happpend.

I think the most important aspect of the novel is, in fact, exactly the message that it sends, namely: irrespective of the difficulties that come against us, to find the strength to pick up and to go forward with our head up.

Other topics addressed by the author are striving for individuality, for the need to be otherwise, the need for affirmation, the need to know that you’re somebody.

The story shifts from moment to moment, from childhood through to adulthood, marking important scenes in the life of Lisa.

Being an unwanted child, Lisa felt sharp taisurile of indifference on her delicate skin. They have left deep wounds that life bandajeaza them in time, but the scars remain. She endured many sufferings, but they haven’t ruined it but have made it stronger. At the age of ten, his mother drove it simply at home. In a short time Lisa arrives in America, where she learns to stand up on their own strengths and learns what love is.

Nobidy’s child is an exciting story, a true story of life and about life, a lesson that the author has learned it on her skin and he decided to send forth.

I appreciate the author for her decision to write this book. Ever since I read it, I wondered, if it’s easy to write about your life. There are things that happened, things you know how to tell them, in the end, the words would have to flow and to complete the pages easily. But, I thought, I think that it is not easy. Write something fictional, in the case of a drama, you can assign a character suffering that he never lived it, you can’t cure it or not, you can shape at will. In this case, I think it is harder to write something realistic, especially when it comes from your life. Each page written with emotion, some beautiful memories, others less. I’m thinking of the fact that Lisa PeCai have tried it hard feelings when he gave free rein to her story, that’s why I appreciate as a man, but also as author.

Nobody’s Child is a heavy book, and I’m not referring to how able, because it reads easily and quickly, but from the point of view of emotions that you try when you read. It conveys important messages about life and recommend to all those who want to read something serious.

Anunțuri

Lasa un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s