Istoria literaturii romane pe intelesul celor care citesc – Mircea Cartarescu


Din Istoria literaturii romane pe intelesul celor care citesc

Mircea Cărtărescu (n. 1956)

mircea-cartarescuPrin 1978 și-a făcut apariția la Cenaclul de Luni un student din anul al doilea de la Română, cum e numită în limbaj studențesc facultatea cu pricina, uscățiv, negricios, cu o față mică adunată parcă toată în privirea neobișnuit de fixă. Nu părea nici stingherit, nici peste măsură de comunicativ. A citit un singur poem, extrem de lung, cu o voce nazală, pe un ton egal, fără efuziuni, dar care accentua versurile acolo unde te așteptai mai puțin. Poemul a curs o vreme monoton, pentru ca apoi să urmeze un crescendo care nu-ți mai permitea să respiri până la sfârșit. Nici unul dintre noi nu avea cum să știe atunci că poemul, intitulat oarecum în sensul romantic de la Heliade Rădulescu,Căderea, conține ca într-o mise-en-abyme întreaga poezie încă nescrisă a lui Mircea Cărtărescu. Întâiul lucru remarcat deja în Faruri, vitrine, fotografii, volumul cu care va debuta în 1980, este plăcerea cuvintelor, care ies, țâșnesc, curg ca dintr-un corn al abundenței, se atrag și se izbesc unele de altele cu mare zgomot, se rotesc în vârtejuri mereu mai iuți, plutesc, zboară, cad, alunecă sau se rostogolesc pe toboganuri nevăzute, iar la sfârșit se lipesc strâns unele de altele, ca atomii în uriașe molecule de materie vie.

Poetul știe să-și strunească debitul verbal colosal, să nu se lase purtat de torent. Se remarcă aproape de la început ambiția de a reforma radical poezia. Poemele de amor nu seamănă cu niciunele altele. Ele evocă iubiri defuncte, reînviate însă în amănunte luxuriante, care le fac prezente în toți porii poeziei cu o exuberanță paradoxală, nici cu desăvârșire serioasă, nici numai glumeață. Într-un București descris fotografic, poetul face iubitei de altădată declarații enorme pe un ton tandru și sfâșietor, comic și sarcastic. E ceva dintr-un Conachi în blugi, care se prăpădește, se tânguie și se uluiește. „Acum tu ești o superstiție, o hiperrealitate cu zeci de miliarde de fețe”, iată un vers cheie pentru erosul acesta himeric. E vorba nu de dragoste în sens propriu, ci de un joc superb cu toate posibilitățile sentimentului și totodată de o punere la încercare a limbajului eroticii românești. Ce e amorul în poezia lui Cărtărescu? E un lung prilej de subversiune a motivelor și stilurilor poeziei de dragoste. Ideea poetului este că poezia de dragoste nu se face cu sentimente, ci cu cuvinte, ceea ce înseamnă că nu se naște din trăirea iubirii, ci din poezia iubirii. Sfânt trup și hrană sieși, poezia de dragoste a lui Cărtărescu nu e altceva, la limită, decât sinteza istorică a eroticii românești. Un amplu poem ca O seară la operă traduce în practică ideea: poetul pastișează cu mult har erotica românească de la Văcărești prin romantici și moderni la Nichita Stănescu. La noi, o astfel de viziune e cu desăvârșire nouă. Modele străine, Cărtărescu are, T. S. Eliot din Patru Cvartete, Joyce din Ulise sau Ezra Pound din Cantos. Dar ambițiile înnoitoare ale lui Cărtărescu nu se opresc la „refolosirea” și „împrospătarea” limbajului poetic, dovadă poezia din volumul Totul, una din cele mai extraordinare experiențe din istoria literaturilor. Totalitatea i se revelă autorului în trei ipostaze: cosmică, metafizică și psihologică. Universul e îmbrățișat poetic nu numai cu gândul, nici numai cu sufletul, ci cu întreg trupul, cu brațele, cu mușchii, cu venele, cu viscerele și cu ganglionii. Cunoașterea este o metafizică a corporalității. Anatomizarea universului, Cărtărescu o putea afla la Nichita Stănescu, la care metaforele corporalității erau suave și delicate inflorescențe ale oaselor și mușchilor. La Cărtărescu, predomină visceralitatea. Ochiul e dublat de toate celelalte simțuri. Ca prin magie, ia naștere o lume nouă, proaspătă și pregnantă, borțoasă însă de obiecte și de imagini cât se poate de obișnuite. Volumul cuprinde și poezii mai vechi, aparținând preistoriei poeziei lui Cărtărescu, de pildă ciclul Idilelor, în care, în felul lui Sorescu din Descântoteca, dar cu mijloace incontestabil superioare, poetul reînnoiește Romanțele minulesciene, cu o nemaiîntâlnită volubilitate emoțională și pigment exotic, cântând de data asta chiar iubirea și pe toate registrele consacrate, patetic, comic, în felul șlagărelor din muzica ușoară, cu ecouri de argou bucureștean. Unde dacă nu la imensa pastișă a epopeii, specie moartă în toate literaturile de două sute de ani, putea ambiționa Cărtărescu să conducă reforma lui poetică? Iată Levantul, epopee comparabilă cu Țiganiada, fabuloasă comedie a literaturii, și una, și alta, răspunzând peste secole romanului Don Quijote, spectacol erudit și ludic, în care își dau întâlnire de gală toate practicabilele literaturii din toate timpurile.

Cărtărescu este și un extraordinar nuvelist și romancier. Prozele din Nostalgia sau Travesti, sunt, indiscutabil, capodopere de virtuozitate. Modelele, autorul le declară nesilit de nimeni în Jurnal: Pinchon, Borges, Marquez, Cortazar, Proust, Joyce. Orbitor conține, ca și poezia din Totul, un proiect paranoic, dus cu greu la capăt, romanul fiind inegal, mereu pe muchie de cuțit, între pagini geniale și, mai ales în volumul al treilea, catastrofale, fiind evident, lucru probat și în Jurnal, că biograficul, din care generația 1980 și-a făcut un titlu de onoare, pe Cărtărescu îl strânge la cusături, lumea lui fiind aceea a imaginației debordante, a delirului bine temperat și a onirismului controlat.

Cărtărescu este cel mai mare scriitor român contemporan.

ISTORIA LITERATURII ROMANE PE INTELESUL CELOR CARE CITESC de MANOLESCU Nicolae, Editura Paralela45.

Editura Paralela45 va asteapta pe 22 noiembrie, la ora 13, in pavilionul central de la Romexpo, la Targul International de carte Gaudeamus.

Anunțuri

Lasa un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s