Recenzie: Roşu ca sângele (Albă-ca-Zăpada, #1), de Salla Simukka


rosu-ca-sangele_1_fullsizeTitluRoşu ca sângele
Autor:  Salla Simukka
Seria: Albă-ca-Zăpada
Volumul: 1
Editura: TREI
Disponibilă laLibris.

De multe luni nu am mai citit o carte care să mă cucerească asa cum a făcut-o ”Roșu ca sângele”! M-a captivat de la primele până la ultimele rânduri.

Autoarea are un stil îndrăzneţ de a nara şi de a scrie o poveste, pe care, personal, îl apreciez foarte mult. A insipirat realism, raționalitate, a lăsat prea puțin loc de descrieri elaborate care să îți distragă atenția de la acțiune. Am surprins ca fiind mai evident decât în alte cărți creșterea personajelor și substratul elaborat de creare a poveștii. Cu toate acestea am avut momente in care am simțit unele evenimente din poveste ca fiind prea exagerate, mai mult din cauza vârstei personajelor și a modului facil cu care ajungeau sa fie puse în situații pe care în mod obișnuit le-ar evita. Personajul care mi-a plăcut cel mai mult a fost Lummiki (personajul principal), care mi-a stârnit curiozitatea, și dorința de a-i descoase povestea. Atributele și construcția personajului este foarte inspirată și atrage ușor cititorul, prin faptul că nu se încadrează în tiparele și așteptările clasice.

Cu toate acestea nu am înțeles până la final de ce Lummiki a intrat în situația și aventura care nu este pavată cu evenimente plăcute ci cu sânge, mai ales că persoanele pe care le ajută nu îi sunt prietene, cel putin nu la început. Sper ca următorul volum să dezvăluie mai mult din întreaga panoramă a povestii.

Este o carte pe care o recomand. Încearcă să spună povestea diferit, decât sunt obişnuită, implicând răzbunarea, mafia, mita, poliție coruptă. Simbolismul este prezent în întreaga carte, având trimiteri la povestea ”Albă ca zăpada”(a cărui nume o poartă şi trilogia), la modul de începere al unui basm şi încercările prin care eroii trec. Cu toate că există aceste trimiteri și crează anumite așteptări din partea cititorului, și cu toate că primul volum se termină cu un moment de linişte, nu sunt sigură dacă autoarea, până la finalul trilogiei va păstra încheierea basmului clasic, ”Au trăit fericiți până la adânci bătrâneți.”

Mulțumim celor de la Librarie Online Libris pentru această carte, pe care ne-au trimis-o spre recenzare.

libris

Lasa un comentariu

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s