Recenzie – Cascada şoaptelor de Elizabeth Langston


cascada soaptelor de ELIZABETH LANGSTON

Titlu: Cascada şoaptelor
Titlu original: Whisper Falls
Autor: Elizabeth Langston
Colecta: 100% Iubire
Editura: Leda
Disponibilă la: Leda, Libris, Elefant

Colecţia 100% Iubire a editurii LEDA a reuşit să mă impresioneze din nou, de data aceasta cu romanul Cascada şoaptelor de Elizabeth Langston. Dragoste, dinamism şi fantasy , un mix de supranatural şi iubire menit să deconecteze cititorul de la realitate şi să-l transpună în poveste – cam aşa aş putea descrie pe scurt acest roman care mi-a câştigat atenţia în totalitate încă din fază incipientă.

„Raţiunea îmi spune să plec. Curiozitatea mă mână să stau.”
Întâlnirea dintre Mark –un adolescent din zilele noastre şi Susanna– o fată din 1796 se produce la Cascada şoaptelor – un loc misterios care pare a fi un fel de portal magic ce permite trecerea între trecut şi viitor, lucru care inevitabil te face să te întrebi care e de fapt prezentul.

Discuţia lor pare la fel de lipsită de sens ca şi perdeaua strălucitoare de apă care nu udă. Ceva magic pare să stăpânească acel loc, iar vraja cascadei şi tentaţia necunoscutului atrag în loc să-i pună pe fugă pe cei doi protagonişti.
„-Suntem în Raleigh. Oraş întemeiat prin anii 1700.
-Aşa e. În 1794, ca să fim mai exacţi. Adică acum doi ani.”

Povestea este relatată la persoana I din perspectiva ambelor personaje, ceea ce mi s-a părut foarte atractiv deoarece mi-a dat ocazia să văd situaţia prin ochii ambilor protagonişti şi a creat acel sentiment de veridicitate în ceea ce o priveşte pe Susanna. Faptul că cititorul face cunoştinţă cu lumea fetei, cu limbajul, cu îndeletnicirile ei, cu viaţa din sec. XVIII, oferă autenticitate poveştii.

După ciudata întâlnire din pădure, gândurile amândurora sunt un haos total şi marcate de confuzie. Din lumea ei, Susanna îşi închipuie că băiatul cel chipeş ar putea fi un demon care să o ispitească, iar în realitatea zilelor noastre, Mark încearcă să se convingă pe el însuşi că nu a luat-o razna.

„Cum ar putea Satana să aibă un chip aşa fermecător sau o purtare atât de caldă?”
„Ceva s-a întâmplat, asta e sigur. Doar nu-s nebun. Dar ce anume?”

În următoarele capitole, avem oportunitatea de a cunoaşte vieţile celor doi.
Mark Lewis este un adolescent din anul terminal de liceu a cărui viaţă este perfect normala pentru secolul XXI. Prins între pasiunea lui pentru mountain bike şi şi multiplele job-uri menite să-i întreţină această pasiune, băiatul nu pare a se bucura de prea mult timp liber. Mai mult, faptul că este prea „ocupat” cu bicicleta a determinat şi sfârşitul relaţiei cu iubita lui, relaţie pe care Mark nu vrea să o reia în ciuda insistenţelor fetei. Familia nu pare să fie deranjată de preocupările sportive ale băiatului, iar el îşi trăieşte viaţa conform standardelor autoimpuse.

„Cu atâtea antrenamente şi cu jobul meu de vară, îmi rămâne prea puţin timp liber.”

Înapoi în 1796, viaţa Susannei nu pare a fi deloc uşoară. Fata lucrează ca servitoare în casa familiei Pratt unde a fost încredinţată prin contract chiar de propria mamă. Stăpânul o tratează nemilos, iar cruntele bătăi încasate pentru cea mai mică greşală se pot citi cu uşurinţă pe picioarele fetei. Cu toate acestea, Susanna înghite şi aşteaptă spăşită împlinirea vârstei de 18 ani şi încheierea contractului pentru a putea părăsi locuinţa stăpânilor. În acest timp, ora ei zilnică de libertate petrecută la Cascada şoaptelor o ajută să se reculeagă, să se relaxeze şi să viseze la un altfel de viitor şi la o altfel de viaţă în care umilinţa şi groaza să nu existe.

„Dacă domnul Pratt mi-ar oferi o nouă porţie de lovituri în schimbul orei mele de libertate, aş accepta cu bucurie.”

Aşa cum se întâmplă de obicei, latura necunoscută, misterul, fantasticul acţionează ca un magnet asupra fiinţei umane avidă de descifrare şi în acelaşi timp dornică de ieşirea din banal. Acest lucru se confirmă şi în cazul personajelor din acest roman, deoarece atât Mark cât şi Susanna nu se pot sustrage vrăjii exercitate de apă şi tentaţiei de a descoperi tainele ascunse ale Cascadei şoaptelor. Portalul apare ca un fruct interzis pe care nu te poţi abţine să nu îl guşti o dată … de mai multe ori…

După ce se decid că sunt perfect sănătoşi din punct de vedere psihic şi că niciunul dintre ei nu visează, cei doi încep să se întâlnească regulat, să se familiarizeze fiecare cu realitatea celuilalt şi să se cunoacă reciproc din ce în ce mai mult. Perdeaua de apă care nu le permitea la început să se atingă începe să le acorde încredere şi în scurt timp ambii pot trece dintr-o lume în alta. Deşi conştienţi de faptul că aparţin unor lumi diferite şi că există o multitudine de impedimente in calea lor, Mark şi Susanna nu renunţă la legătura specială care s-a creat între ei ignorând legile timpului.

„Cum e să simţi că îţi doreşti ceva ce nu poţi obţine?”

Pentru acei oameni care cred în suflete pereche, s-ar putea spune că atât Mark cât şi Susanna au găsit unul în celălalt persoana de care fiecare avea nevoie pentru a merge mai departe şi pentru a da sens vieţii.

„E mai mult decât o prietenă. Mai mult decât iubita mea. A devenit o parte din mine. O iubesc.”

Mi-a plăcut apropierea cu paşi şovăielnici dintre ei, iar altruismul lui Mark atunci când vine vorba despre problemele Susannei este demn de admirat. Dorinţa băiatului de a o ajuta pe fata dintr-un secol apus şi convingerea Susannei că poate crea un alt viitor pentru sora ei duc inevitabil la încercarea nebunească de a schimba istoria şi de aici începe adevărata aventură pentru că „ Oricine a citit o carte despre călătoriile în timp ştie că n-ai cum să te joci cu istoria. Pentru că nu poţi prevedea consecinţele.”
Cititorul va întoarce paginile cu sufletul la gură şi se va lăsa purtat într-o călătorie prin trecut şi prin prezent empatizând permanent cu personajele principale. Cartea este o delectare prin povestea prezentată şi o tentaţie irezistibilă de a afla consecinţele sfidării timpului. Vă las să aflaţi singuri finalul acestei călătorii fascinante precum şi etapele parcurse de Mark şi Susanna.
Acţiunea nu este lipsită de suspans şi momente intense ceea ce a conferit cărţii un dinamism aparte. E o carte care mi-a câştigat sufletul uşor, aşadar va invit la lectură!

Citate:

„Mă întreb dacă faptul că ne-am întâlnit se va dovedi a fi o binecuvântare ori un blestem.”
„-Chiar crezi că între noi sunt două sute de ani?
-Fie asta, fie cineva mi-a strecurat în paharul cu apă nişte droguri tari.”
„Iată, aici stă puterea cunoaşterii viitorului. În faptul că-l pot schimba. „
„Timp. De asta avem nevoie – de mai mult timp.”
„Dar o iubesc şi în alte moduri(…) şi cu o intensitate care mă face dornic să încerc imposibilul.”

Multumesc Editurii Leda si Grupului Editorial Corint pentru aceasta carte.

>>>Ai văzut TOP 100 de cărţi ale anului 2015?<<<